Actualitate

Economie

Politica

Social

Sanatate

Juridic

International

Cultura

Sport

Monden

Auto

IT&C

Stiinta

Comunicate Presa

Stiri din Romania

Newsletter

Curs valutar

USD

11.8726

+0.05%

EUR

15.0734

-0.08%

RON

3.3889

-0.12%

RUB

0.3818

-0.39%

Convertor valutar
Alte valute

RSS feed

Horoscop

DEX Online

DEX

Cautare dupa "trage" 6 rezultate

Definitii pentru: trage

TRÁGE, trag, vb. III. 1. 1. Tranz. A face efortul de a mişca, de a deplasa ceva, apucându-l pentru a-l da la o parte sau pentru a-l îndrepta spre un anumit punct. ♢ Expr. A trage (pe cineva) de mânecă = a) a-i face (cuiva) un semn, a-i atrage atenţia spre un anumit lucru; b) a îmbia, a îndemna. A fi tras de păr = a fi relatat în mod exagerat, forţat, tendenţios. A trage (pe cineva) la (sau în) judecată cita pe cineva în faţa justiţiei. A trage pe sfoară torturii cu ajutorul roţii de tortură. A trage la răspundere răspunzător. A trage la fund (pe cineva) antrena (pe cineva) cu sine într-o afacere, într-o întreprindere dezavantajoasă, sortită eşecului. ♦ (Cu complementul „clopotul“) A face să sune (prin deplasare într-o parte şi în alta). ♦ A întinde, a încorda un fir, o sfoară (smucind). ♢ Expr. A trage sforile reprobabilă); a unelti. ♦ Fig. (Înv.) A îndemna; a atrage (asupra sa). 2. Tranz. A duce, a târî după sine. ♢ Expr. A trage targa pe uscat tracţiune) a face ca un vehicul să se deplaseze (ducându-l după sine). 3. Tranz. A pune (sau a scoate) (de) pe sine un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte; a înfunda pe cap o bonetă, o căciulă; a duce un accesoriu de îmbrăcăminte înspre o parte a corpului (spre a o acoperi); a aranja, a potrivi. 4. Intranz. (Pop.) A avea greutatea de..., a cântări, a atârna. 5. Tranz. A înfige (într-un corp ascuţit). 6. Tranz. A îndrepta şi a opri un vehicul, o ambarcaţie la locul de îmbarcare sau de coborâre. 7. Intranz. A se opri undeva spre a fi găzduit; a se instala undeva pentru un timp limitat. 8. Refl. şi intranz. (Reg. şi fam.; urmat de determinări locale introduse prin prep. „la“) A se duce (mânat de o dorinţă), a se îndrepta spre o ţintă. ♦ Intranz. Fig. A tinde spre..., a se simţi atras către... ♦ Intranz. A prevesti o anumită stare. Trage a rău. 9. Refl. (Pop.) A se da la o parte, a se feri din cale; a se retrage. ♢ Expr. (Tranz.) A-şi trage mâna de deasupra cuiva reprobabil; a ispăşi. II. 1. Tranz. A lua, a scoate; a smulge; a extrage. ♢ Loc. vb. A trage un profit profita. A trage învăţăminte din (sau de pe urma)... experienţă). ♢ Expr. A trage foloase din (sau de pe urma)... avantaj de pe urma... 2. Intranz. Fig (în expr.) A trage cu urechea inspira; a respira; a inhala. ♢ Expr. A-şi trage sufletul (sau răsuflarea) efort greu. (Intranz.) A trage să moară agonie, a-şi trăi ultimele clipe. ♦ A fuma, a priza. 4. Intranz. (Despre sobe) A avea tiraj bun. 5. Tranz. A sorbi, a înghiţi, a bea. ♢ Expr. (Absol.) A trage la măsea (sau la mustaţă) trasa, a marca, a desena o linie, un contur. ♢ Expr. (A fi) tras cu sfoara anula; a face uitat, a uita. IV. 1. Tranz. (În diverse procese de muncă sau în acţiuni care presupun un efort fizic; cu sensul reieşind din determinări) A trage la rindea rindelui. A trage (o ţesătură) la piuă mecanice la piuă, pentru a o face mai deasă. A trage la tipar şapirograf şapirografia. A trage pe piatră (sau pe amnar, pe curea) calapod broda. A trage cu coasa cosi. A trage la rame (sau la, din lopată) spată. ♢ Expr. A trage banul (sau gologanul) prin barbă superstiţioasă că acest gest atrage un câştig ulterior bun). Tras (ca) prin inel, se spune despre o persoană cu trupul subţire, mlădios. ♦ A întinde şi a subţia un material ductil, trecându-l printr-o filieră. ♦ Refl. (În expr.) A se trage la faţă (sau la obraji, la chip) energie, cu pasiune. ♢ Expr. A trage un (pui de) somn sau a trage la soamne (ori la aghioase) proiectilul, săgeata etc. să pornească spre ţintă. 5. Tranz. A freca o anumită regiune a corpului în scopuri terapeutice; a masa. ♦ A fricţiona. V. 1. Intranz. (Despre vânt) A bate, a sufla. 2. Tranz. (Adesea impers., subînţelegându-se ca subiect aerul rece, curentul etc.) A învălui pe cineva, provocându-i o senzaţie neplăcută de răcoare (urmată adesea de îmbolnăvire). VI. Refl. 1. A descinde din..., a fi din neamul... ♦ A fi originar din... 2. A proveni; a fi provocat (de...). [Perf. s. trăsei, part. tras] – Lat. *tragere ( Sursa: DEX '98

TRÁGE vb. v. avea, cauza, cântări, deriva, extrage, face, fuma, pricinui, produce, proveni, provoca, retrage, rezulta, scoate, veni. Sursa: Sinonime

TRÁGE vb. 1. v. târî. 2. v. întinde. 3. a înfige. (~ în ţeapă.) 4. v. smulge. 5. v. suna. 6. a coborî, a lăsa. (A ~ perdelele.) 7. v. încuia. 8. v. feri. 9. v. sufleca. 10. v. dezbrăca. 11. v. îmbrăca. 12. v. descălţa. 13. v. încălţa. 14. v. îndesa. 15. v. absorbi. 16. v. inspira. 17. v. inhala. 18. v. priza. 19. v. sufla. 20. v. bea. 21. v. fricţiona. 22. v. masa. 23. v. ascuţi. 24. v. arunca. 25. v. bate. 26. v. descărca. 27. v. izbi. 28. v. tipări. 29. v. trasa. 30. a da, (rar) a aplica, (fam. fig.) a arde, a cârpi, a lipi. (I-a ~ o palmă.) 31. a-i plesni, (fam. fig.) a-i croi. (Îi ~ una peste obraz.) 32. v. poposi. 33. a mânea, (pop.) a sălăşlui, (reg.) a sălăşi, (prin Transilv.) a măsălui, a sălui, (înv.) a conăci, a sălăşui. (A ~ acolo vreo două zile.) 34. v. instala. 35. v. slăbi. 36. v. descinde. 37. v. proveni. 38. v. îndura. Sursa: Sinonime

tráge vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. trag, imperf. 3 sg. trăgeá, perf. s. 1 sg. trăséi, 1 pl. tráserăm; part. tras Sursa: Dicţionar ortografic

A TRÁGE trag 1. tranz. 1) A mişca spre sine sau spre alt punct, apucând de un capăt, de un mâner sau de altceva. ~ dulapul. ♢ ~ pe sfoară a păcăli; a înşela. ~ la răspundere a cere ca cineva să dea socoteală pentru faptele sale. ~ sapa a) a prăşi; b) a munci din greu. 2) (persoane, animale de tracţiune, maşini etc.) A face să se mişte ducând după sine; a târî. Locomotiva trage vagoanele. ~ jugul a munci din greu. A(-şi) ~ piciorul, ~ cu piciorul (pe la cineva sau pe undeva) a intra din când în când pe la cineva sau pe undeva. 3) (obiecte de îmbrăcăminte sau de încălţăminte) A îmbrăca potrivind în grabă pe corp. ~ pantalonii. 4) (linii, urme, brazde etc.) A imprima pe o suprafaţă plană. 2. intranz. 1) (despre drumeţi, călători etc.) A se opri pentru un timp; a face un popas. ~ la han. 2) (despre instalaţii de ardere sau de ventilare) A asigura evacuarea normală a gazelor de ardere sau a aerului viciat. Soba trage bine. 3) A lansa un proiectil (cu ajutorul unei arme). ~ cu puşca. /<lat. trahere Sursa: NODEX

A SE TRÁGE mă trag intranz. 1) (despre fiinţe) A se mişca abia târându-şi corpul; a se deplasa anevoie. Rănitul se trase până la tranşee. ♢ ~ la faţă (sau la chip) a) a slăbi; b) a arăta rău (obosit, palid etc.). 2) A-şi avea originea; a descinde. 3) A proveni, a descinde din ... /<lat. trahere Sursa: NODEX